Mobilitatea academică în Republica Moldova sau de ce tinerii nu mai au încredere în educaţia din ţară

     Mobilitatea academică presupune capacitatea de a face faţă unui nou mediu de învăţare şi cultural şi de a înţelege alte culturi. Aceasta reprezintă o necesitate în perspectiva globalizării de azi, dar promovează, de asemenea, coerenţa la nivel european şi îmbogăţirea orizontului ştiinţific .Tinerii sunt categoria în care există speranţa că vor reuşi prin o mentalitate nouă să aducă schimbări, soluţii şi cel mai important să le materializeze ca pe un proiect cu beneficii pe termen lung pentru următorii 15-20 de ani. Pentru ca acest scop să fie atins este necesar ca sistemul de învăţământ din RM să ofere o educaţie universitară cel puţin la nivelul statelor din Europa Centrală, un fapt irealizabil în condiţiile lipsei resurselor financiare, corupţiei şi metodelor învechite de predare. Astfel studenţii, atât la ciclul licenţă, master cât şi doctorat, preferă să aplice la programele de studii oferite de UE decât să caute posibilităţi de afirmare în Moldova.  

Tinerii moldoveni au acces la cîteva programe de studii promovate și sponsorizate de către UE.Cele mai cunoscute sunt: programele Tempus-Tacis, Erasmus Mundus, dar şi programul de învăţare neformală „Tineret în acţiune” (Youth in Action). La modul general vorbind, aceste programe sunt destinate la crearea unui spaţiu de cooperare în domeniul învăţămîntului superior care să includă ţările UE și ţările partenere învecinateși au ca scop inclusiv oferirea studenţilor, cadrelor didactice, mediului academic efectuărea studiilor, cercetărilor într-o altă ţară europeană, cu recunoaşterea academică a perioadei petrecute la instituţia parteneră. Cel mai popular program de mobilitate printre tinerii europeni este programul Erasmus. Lansat în 1987, concepţia generală Erasmus se bazează pe dezvoltarea studenţilor şi cadrelor didactice prin interdemediul mobilităţii, oferirea de burse, participarea la proiecte trasnaţionale şi în general schimbul de experienţă intra-european. Conform datelor Comisiei Europene, de la lansarea, Erasmus a avut 3 milioane de europeni beneficiari ai programului prin bursele şi stagiile oferite .

Cu părere de rău adeseori mobilitatea tinerilor peste hotare este doar o modalitate de emigrare difinitivă datorită speranțelor slabe de a avea o viață mai bună în patrie.  Trebuie de menţionat că studiile la universităţile străine presupune respectarea anumitor rigori. Accederea la o facultate prestigioasă din Occident presupune cunoaşterea unui nivel măcar mediu al unei limbi străini, de obicei limba engleză, cunoaşterea bună a utilizării calculatorului, şi în general foarte multă pregătire şi muncă independentă. Acesta se bazează pe studii care consumă foarte mult timp atît în bibliotecă cît şi în selectarea şi asimilarea unui material didactic net superior cu cel ce poate fi găsit în bibliotecile din Moldova. Aceste condiții nu par a fi prea stricte pentru studenții moldoveni care reușesc să cîștige  burse în străinătate, mulți dintre ei afirmînd că acei ce doresc să învețe reușesc la universități atît naționale cît și internaționale.

Dorinţa studenţilor de a pleca în mobilitate academică se justifică prin faptul că accederea la o universitate străină, chiar şi pentru o perioadă scurtă, aduce anumite oportunităţi ce nu pot fi găsite la universităţile din Moldova. Bursierii găsesc condiţii extrem de bune în biblioteci care nici nu se compară cu cele de acasă. Metoda scrierii conspectelor, atît de răspîndită în Moldova, nu este agreată în străinătate astfel că studentului îi sunt date doar indicii asupra temei şi acesta urmează să o descoperă independent prin cercetartea mai multor  surse din literatură.Există acces atît la cărţi vechi şi la cele mai noi, literatură în cîteva limbi europene, cărţile puteau fi luate cu împrumut pentru cîteva zile, există conexiune liberă la Internet, iar regim de lucru este, de obicei, pînă la ora 22:00.

Din alt punct de vedere,  studiile peste hotare implică foarte multe activitati practice: business planuri, prezentari, studii de caz, jocuri de rol, obligativitatea de a fi membru al unei asociaţii şi de a te implica activ în viaţa socială. Îm plus profesori, proveniţi de la diferite universităţi, dau dovadă de mai multă obiectiviatate şi profesionalism decît cei de acasă şi sunt mult mai deschişi să împărtăşească noi experienţe studenţilor. În cele din urmă şansa de a face parte dintr-un grup multinaţional( 10-15 ţări diferite) este o oportunitate excelentă de comunicare internaţională, de a înţelege o nouă cultură şi noi tradiţii, de a conştientiza importanţa unor asemenea valorile ca toleranţa, nediscriminarea, respectul reciproc.

Educaţia în Moldova este unul din acele domenii despre care adesea se vorbeşte că nu cunoaşte o dezvoltare. Dincolo de vorbe trebuie să se întrevadă fapte însă tot ce vedem acum sunt elevi care nu au încredere într-o facultate şi ce ar putea face într-un cămin studenţesc, absolvenţii cu diplomă de licenţă tratează masterul ca o etapă lipsită de conţinut în educaţia lor iar doctoratul nu are nimic în comun cu ştiinţa autentică. Sunt concluzii triste însă înţelegerea lor, dezamăgire în sistemul educaţional şi în general convigerea că sistemul e putred pe interior, face ca pasul spre mobilitatea academică să fie o posibilitatea de a pleca şi a nu am reveni vreodată acasă decît poate de sărbători.