Posts
Mobilitatea academică presupune capacitatea de a face faţă unui nou mediu
de învăţare şi cultural şi de a înţelege alte culturi. Aceasta reprezintă o
necesitate în perspectiva globalizării de azi, dar promovează, de asemenea,
coerenţa la nivel european şi îmbogăţirea orizontului ştiinţific .Tinerii
sunt categoria în care există speranţa că vor reuşi prin o mentalitate nouă să
aducă schimbări, soluţii şi cel mai important să le materializeze ca pe un
proiect cu beneficii pe termen lung pentru următorii 15-20 de ani. Pentru ca
acest scop să fie atins este necesar ca sistemul de învăţământ din RM să ofere
o educaţie universitară cel puţin la nivelul statelor din Europa Centrală, un
fapt irealizabil în condiţiile lipsei resurselor financiare, corupţiei şi
metodelor învechite de predare. Astfel studenţii, atât la ciclul licenţă,
master cât şi doctorat, preferă să aplice la programele de studii oferite de UE
decât să caute posibilităţi de afirmare în Moldova.
Tinerii moldoveni
au acces la cîteva programe de studii promovate și sponsorizate de către UE.Cele mai cunoscute sunt: programele
Tempus-Tacis, Erasmus Mundus, dar şi programul de învăţare neformală „Tineret
în acţiune” (Youth in Action).
La modul general vorbind, aceste programe sunt destinate la crearea unui spaţiu de cooperare în
domeniul învăţămîntului superior care să includă ţările UE și ţările partenere învecinateși au ca scop inclusiv oferirea studenţilor, cadrelor didactice, mediului academic
efectuărea studiilor, cercetărilor într-o altă ţară europeană, cu recunoaşterea
academică a perioadei petrecute la instituţia parteneră. Cel mai popular
program de mobilitate printre tinerii europeni este programul Erasmus. Lansat
în 1987, concepţia generală Erasmus se bazează pe dezvoltarea studenţilor şi
cadrelor didactice prin interdemediul mobilităţii, oferirea de burse,
participarea la proiecte trasnaţionale şi în general schimbul de experienţă
intra-european. Conform datelor Comisiei Europene, de la lansarea, Erasmus a
avut 3 milioane de europeni beneficiari ai programului prin bursele şi stagiile
oferite .
Cu părere de rău adeseori mobilitatea
tinerilor peste hotare este doar o modalitate de emigrare difinitivă datorită
speranțelor
slabe de a avea o viață
mai bună în patrie. Trebuie de menţionat
că studiile la universităţile străine presupune respectarea anumitor rigori. Accederea
la o facultate prestigioasă din Occident presupune cunoaşterea unui nivel măcar
mediu al unei limbi străini, de obicei limba engleză, cunoaşterea bună a
utilizării calculatorului, şi în general foarte multă pregătire şi muncă
independentă. Acesta se bazează pe studii care consumă foarte mult timp atît în
bibliotecă cît şi în selectarea şi asimilarea unui material didactic net
superior cu cel ce poate fi găsit în bibliotecile din Moldova. Aceste condiții nu par a fi prea stricte pentru studenții moldoveni care reușesc să cîștige burse în
străinătate, mulți
dintre ei afirmînd că acei ce doresc să învețe reușesc
la universități
atît naționale
cît și
internaționale.
Dorinţa studenţilor de a pleca în mobilitate academică se justifică prin
faptul că accederea la o universitate străină, chiar şi pentru o perioadă
scurtă, aduce anumite oportunităţi ce nu pot fi găsite la universităţile din
Moldova. Bursierii găsesc condiţii extrem de bune în biblioteci care nici nu se
compară cu cele de acasă. Metoda scrierii conspectelor, atît de răspîndită în
Moldova, nu este agreată în străinătate astfel că studentului îi sunt date doar
indicii asupra temei şi acesta urmează să o descoperă independent prin
cercetartea mai multor surse din literatură.Există
acces atît la cărţi vechi şi la cele mai noi, literatură în cîteva limbi
europene, cărţile puteau fi luate cu împrumut pentru cîteva zile, există
conexiune liberă la Internet, iar regim de lucru este, de obicei, pînă la ora
22:00.
Din alt punct de vedere, studiile
peste hotare implică foarte multe activitati practice: business planuri,
prezentari, studii de caz, jocuri de rol, obligativitatea de a fi membru al
unei asociaţii şi de a te implica activ în viaţa socială. Îm plus profesori,
proveniţi de la diferite universităţi, dau dovadă de mai multă obiectiviatate
şi profesionalism decît cei de acasă şi sunt mult mai deschişi să împărtăşească
noi experienţe studenţilor. În cele din urmă şansa de a face parte dintr-un
grup multinaţional( 10-15 ţări diferite) este o oportunitate excelentă de
comunicare internaţională, de a înţelege o nouă cultură şi noi tradiţii, de a conştientiza
importanţa unor asemenea valorile ca toleranţa, nediscriminarea, respectul
reciproc.
Educaţia în Moldova este unul din acele domenii despre care adesea se vorbeşte că nu cunoaşte o dezvoltare. Dincolo de vorbe trebuie să se întrevadă fapte însă tot ce vedem acum sunt elevi care nu au încredere într-o facultate şi ce ar putea face într-un cămin studenţesc, absolvenţii cu diplomă de licenţă tratează masterul ca o etapă lipsită de conţinut în educaţia lor iar doctoratul nu are nimic în comun cu ştiinţa autentică. Sunt concluzii triste însă înţelegerea lor, dezamăgire în sistemul educaţional şi în general convigerea că sistemul e putred pe interior, face ca pasul spre mobilitatea academică să fie o posibilitatea de a pleca şi a nu am reveni vreodată acasă decît poate de sărbători.
