Mobilitatea academică în Republica Moldova sau de ce tinerii nu mai au încredere în educaţia din ţară

     Mobilitatea academică presupune capacitatea de a face faţă unui nou mediu de învăţare şi cultural şi de a înţelege alte culturi. Aceasta reprezintă o necesitate în perspectiva globalizării de azi, dar promovează, de asemenea, coerenţa la nivel european şi îmbogăţirea orizontului ştiinţific .Tinerii sunt categoria în care există speranţa că vor reuşi prin o mentalitate nouă să aducă schimbări, soluţii şi cel mai important să le materializeze ca pe un proiect cu beneficii pe termen lung pentru următorii 15-20 de ani. Pentru ca acest scop să fie atins este necesar ca sistemul de învăţământ din RM să ofere o educaţie universitară cel puţin la nivelul statelor din Europa Centrală, un fapt irealizabil în condiţiile lipsei resurselor financiare, corupţiei şi metodelor învechite de predare. Astfel studenţii, atât la ciclul licenţă, master cât şi doctorat, preferă să aplice la programele de studii oferite de UE decât să caute posibilităţi de afirmare în Moldova.  

Tinerii moldoveni au acces la cîteva programe de studii promovate și sponsorizate de către UE.Cele mai cunoscute sunt: programele Tempus-Tacis, Erasmus Mundus, dar şi programul de învăţare neformală „Tineret în acţiune” (Youth in Action). La modul general vorbind, aceste programe sunt destinate la crearea unui spaţiu de cooperare în domeniul învăţămîntului superior care să includă ţările UE și ţările partenere învecinateși au ca scop inclusiv oferirea studenţilor, cadrelor didactice, mediului academic efectuărea studiilor, cercetărilor într-o altă ţară europeană, cu recunoaşterea academică a perioadei petrecute la instituţia parteneră. Cel mai popular program de mobilitate printre tinerii europeni este programul Erasmus. Lansat în 1987, concepţia generală Erasmus se bazează pe dezvoltarea studenţilor şi cadrelor didactice prin interdemediul mobilităţii, oferirea de burse, participarea la proiecte trasnaţionale şi în general schimbul de experienţă intra-european. Conform datelor Comisiei Europene, de la lansarea, Erasmus a avut 3 milioane de europeni beneficiari ai programului prin bursele şi stagiile oferite .

Cu părere de rău adeseori mobilitatea tinerilor peste hotare este doar o modalitate de emigrare difinitivă datorită speranțelor slabe de a avea o viață mai bună în patrie.  Trebuie de menţionat că studiile la universităţile străine presupune respectarea anumitor rigori. Accederea la o facultate prestigioasă din Occident presupune cunoaşterea unui nivel măcar mediu al unei limbi străini, de obicei limba engleză, cunoaşterea bună a utilizării calculatorului, şi în general foarte multă pregătire şi muncă independentă. Acesta se bazează pe studii care consumă foarte mult timp atît în bibliotecă cît şi în selectarea şi asimilarea unui material didactic net superior cu cel ce poate fi găsit în bibliotecile din Moldova. Aceste condiții nu par a fi prea stricte pentru studenții moldoveni care reușesc să cîștige  burse în străinătate, mulți dintre ei afirmînd că acei ce doresc să învețe reușesc la universități atît naționale cît și internaționale.

Dorinţa studenţilor de a pleca în mobilitate academică se justifică prin faptul că accederea la o universitate străină, chiar şi pentru o perioadă scurtă, aduce anumite oportunităţi ce nu pot fi găsite la universităţile din Moldova. Bursierii găsesc condiţii extrem de bune în biblioteci care nici nu se compară cu cele de acasă. Metoda scrierii conspectelor, atît de răspîndită în Moldova, nu este agreată în străinătate astfel că studentului îi sunt date doar indicii asupra temei şi acesta urmează să o descoperă independent prin cercetartea mai multor  surse din literatură.Există acces atît la cărţi vechi şi la cele mai noi, literatură în cîteva limbi europene, cărţile puteau fi luate cu împrumut pentru cîteva zile, există conexiune liberă la Internet, iar regim de lucru este, de obicei, pînă la ora 22:00.

Din alt punct de vedere,  studiile peste hotare implică foarte multe activitati practice: business planuri, prezentari, studii de caz, jocuri de rol, obligativitatea de a fi membru al unei asociaţii şi de a te implica activ în viaţa socială. Îm plus profesori, proveniţi de la diferite universităţi, dau dovadă de mai multă obiectiviatate şi profesionalism decît cei de acasă şi sunt mult mai deschişi să împărtăşească noi experienţe studenţilor. În cele din urmă şansa de a face parte dintr-un grup multinaţional( 10-15 ţări diferite) este o oportunitate excelentă de comunicare internaţională, de a înţelege o nouă cultură şi noi tradiţii, de a conştientiza importanţa unor asemenea valorile ca toleranţa, nediscriminarea, respectul reciproc.

Educaţia în Moldova este unul din acele domenii despre care adesea se vorbeşte că nu cunoaşte o dezvoltare. Dincolo de vorbe trebuie să se întrevadă fapte însă tot ce vedem acum sunt elevi care nu au încredere într-o facultate şi ce ar putea face într-un cămin studenţesc, absolvenţii cu diplomă de licenţă tratează masterul ca o etapă lipsită de conţinut în educaţia lor iar doctoratul nu are nimic în comun cu ştiinţa autentică. Sunt concluzii triste însă înţelegerea lor, dezamăgire în sistemul educaţional şi în general convigerea că sistemul e putred pe interior, face ca pasul spre mobilitatea academică să fie o posibilitatea de a pleca şi a nu am reveni vreodată acasă decît poate de sărbători.

Клуб Красивых Мужчин (Ozz.Tv)

Analiza imaginii președinților Republicii Moldova

 Mircea Snegur a rămas în istorie ca președintele mucalit și cel mai iubit de popor. Venit de la cârma unui colhoz în fruntea unui stat care nu se deosebea prea mult prin forma de guvernare. El a fost într-adevăr președintele moldovenilor, pentru că el a înțeles cel mai bine cum era poporul la acel moment și ce-și dorea. El este tipul liderului ,,băiat de-al nostru”....

  Petru Lucinschi cel de-al doilea președinte al RM a rămas în mintea oamenilor ca cel mai viclean și diplomat lider, de asta era și numit Șmecherilovici.  Ca ex-ambasador al Federației Ruse, Petru Lucinschi a dat dovadă de o politică externă activă, însă orientată mai mult spre este. Fraza pe care deseori o pronunța Lucinschi era ,,Hai să ne împăcăm cu toți. Trebuie să recunoaștem că....

  Vladimir Voronin cel mai longeviv președinte este și cel mai de lungă durată lider din Republica Moldova. Pentru că doar Vladimir Voronin a fost capabil să se mențină timp de aproape 20 de ani în fruntea unui partid. Și nici astăzi poziția și calitățile acestuia nu sunt puse la îndoială. Cum a reușit V. Voronin să se mențină atâta timp cel mai de succes om politic moldovean? 

   Nicolae Timofti ce om minunat, Nicolae Timofti de Dumnezeu ne e dat! (via Ora de Ras). Dacă Dorin Chirtoacă este nepotul american, atunci lui Nicolae Timofti i s-a îndeplinit visul american, și....

sursa  http://liladuca.blogspot.com/?spref=fb

Conspiraţia universitară

Conspiraţia universitară (RO) from Paul Marian on Vimeo.

Hip-hop cultura pentru cunoscatori

Preşedinţi americani şi Casa Albă: fotografii din culise

01. Richard Nixon şi consilierii săi

 

02.Barack Obama în Biblioteca Congresului SUA

 

03. Caricaturi George W. Bush.

 

04. John F. Kennedy şi Macaroni - poneiul fiicei sale.

05. Bill Clinton şi pisica acestuia - Socks

06. Ronald Reagan şi soţia Nancy au fost iubitori de animale de companie.

06. Preşedinţi în Birou Oval al Casei Albe.

07.Jimmy Carter şi Margaret Thatcher în Birou Oval al Casei Albe.

08. Fotografii de grup inedite.

08. Richard Nixon şi Elvis Presley.

Reconceptualizare

Fiindcă nu am timp şi nici dorinţă deosebită să mai scriu pe blog, m-am decis ca mai rar ori mai des să pun nişte fotografii de pe hard discul meu. Cred că atunci cînd oricine o să caute pe Google Imagini o să le găsescă şi măcar cuiva o să îî fie de folos.

P.S. Vreo lună în urmă cei de la Publika au împrumutat o poză de de blogul meu , cu un avion , cînd pur şi simplu am direcţionat o ştire. Deci ceea ce mi-am pus în gînd să fac are un fel de rost.  

Internetul se schimbă la faţă ?

E de bine sau e de rău ?

Odată inventat, Internetul, a devenit un proces de autoorganizare la scară globală. Dezvoltarea Internetului a depins evident de tehnologie, dar în egală măsură de factori sociali care s-au îmbinat cu factorii tehnologici pentru ca Internetul să ajungă ceea ce a devenit astăzi. Odată instaurat în fibrele societăţii, Internetul a produs şi produce consecinţe noi pentru societate. Cel mai important dintre acestea este procesul de globalizare.

Este normal să gândim că şi globalizarea, ca efect al Internetului să ia forma la care să participe toţi participanţii la globalizare. Fără îndoială Internetul a devenit o invenţie socială doarece el se-a înscris în mod firesc şi ca un instrument social mai ales prin intermediul reţelelor de socializare de tip Facebook ori Twiter. Cuvintele ,,e-mail’’,,share’’ ,,like’’ ,,chat’’, dar mai ales ,,download’’ şi ,,upload’’ au ajuns poate cele mai populare printre utilizatorii de Internet din toată lumea şi de cele mai multe ori nu necesită nici o traducere. Suntem martorii la dezvolatare unei lumi virtuale fără precedent care are un limbaj proriu, comun acceptat şi cît se poate de simplu.

Ba chiar mai mult cetăţenii simplu realizează că Intertetul nu mai este doar o sursă de informare ori divertisment ci şi o modalitate eficentă de a-şi cere drepturi fundamentale precum cel la libera exprimare de la o guvernare autoritară. Una din ultimele analize Stratfor arată că rolul reţelelor sociale mai ales Facebook sau Twitter au impulsionat incontestabil mişcarile de nesupunere sau în revoluţii precum protestele din Egipt şi Tunisia, "Revoluţia Verde" din Iran din 2009, dar şi "Revolutia Twitter" din Republica Moldova. Potrivit analizei realizate de Marko Papic si Sean Noonan, media sociale nu sunt instrumente costuri excesive dar permit grupurilor revoluţionare să motiveze puternic masele, ca în timp real să coboare în stradă pentru a protesta. Cu toate acestea, Internetul nu e factorul determinant în succesul unei protest ori a unei revoluţii. De exemplu, potrivit estimărilor Stratfor din 2009, doar 15,4% din populaţia Egiptului are acces la Internet, şi este greu de crezut că anume segmetul de utilizatori erau clasa muncitorilor şi ţăranilor de care are nevoie orice manifestaţie împotriva guvernului. Prin urmare aripa tînără a societăţii a fost instigatorii protestelor care cu siguranţă pot fi consideraţi nişte eroi moderni ale căror mijloce nu sunt armele ci mouse-ul şi tastatura. E greu de crezut că aceste exemple să nu inspire utilizatori din alte ţări fără libertatea de exprimare şi să nu îngrijoreze regimurile dictatoriale şi autoritare.

Realizăm că tot mai mulţi useri conştientizează faptul că prin răspîndirea zilnică a diferit conţinut fie personal fie media, prin reţelele de socializare ori prin căsuţa poştală, contribuie la schimbări sociale şi la formarea unei noi cultură de comunicare, care se bazează prin mai puţin contact tet a tet şi prin mai mult contact în spaţiul virtual. Prin urmare, există o interdependenţă tot mai mare la nivel de societate, ceea ce a dat naştere la conceptul de societatea informaţională. Legătura dintre globalizare şi societatea informaţională îndreptăţeşte afirmaţia că globalizarea este o consecinţă firească a societăţii informaţionale, întrucât aceasta se dovedeşte a fi un proces care nu mai poate fi oprit, globalizarea este şi ea un proces inevitabil.

Dacă acum cîţiva ani corporaţiile transnaţionale precum Mcdonalds şi Coca-Cola era simbolurile de necontestat ale globalizării acum Internetul este în afara oricărei concurenţe. Acum fasst-food-ul şi băururile răcoritoare cu filiale în lumea întreagă investesc sume enorme pentru publicitate şi caută în continuu spaţiu comercial pe Internet şi strategii de marketing în dependenţă de specificul cultural şi preferinţele consumatorului. Deţinerea unui site nu mai demult o opţiune şi imaginea pe Internet este strict monitorizată deorece atîta timp cît la căutare pe google apar zeci de pagini cu conţinut bine structurat şi critici pozitive cu atît produsul se va vinde mai bine.

Internetul deja este un formator foarte puternic de opinii. Spre exemplu bloggerii reuşesc prin postări zilnice şi foarte diversificate, cu un conţinut scurt dar consistent, să influenţeze o mai mult decît un trust media cu zeci ori sute de angajaţi. Prin urmare, acei tineri care erau consideraţi acum cîţiva ani nişte amatori, sunt acum nevoieţi să fie luaţi în serios ca nişte adeversari redutabili care sunt în continuă expansiune. Anume faptul că informaţia de interes comun, dar nu numai, este gratuită a făcut reţeau Internet atît de atractivă. Stocarea informaţiei personale pe servere care garantează confidenţialitate şi siguranţă a fost şi acesta un factor pe care nu îl putem ignora.

În realitate nici o instituţie, nici un organism nu poate pretinde a reprezenta autoritatea Internetului, cu atît mai mult dominarea şi controlul acestuia. Aceasta însă nu înseamnă că Internetul este cuprins de haos şi informaţia, conţinut de diferit tip este stocat şi răspîndit dezordonat. Sistemele de securitate au datoria de a proteja datale şi conţinutul şi de a restricţiona informaţia care nu este de interes comun. Cu toate acestea, cazul WikiLeaks, care a reuşit să provoace mari controverse la nivel internaţional, prin scurgerile de informații a documente confidenţiale din surse anonime, a demostrat că nici Internetul nu mai pare a fi un spaţiu suta la suta sigur[1]. Prin WikiLeaks, Julian Assange a convins că luptele sec XXI se vor duce pentru controlul informaţiei deoarece se pare a fi că anume posesia datelor şi dirijarea eficientă acestora aduce mai multa influenţă ca niciodată.

Ameninţarea ACTA ? Aşa şi - cine sunt şi ce mai vor...

Chiar dacă Internetul a ajuns să reprezintă esenţa a ceea ce înseamnă globalizare, adică o mare mare interdependenţă şi răspindirea anumitor valorilor, la nivel guvernamental s-au luat deja decizii de interdicţie a libertăţii pe Internet deorece liderii mondiali simt asupra lor un şir de ameninţări şi riscuri. Avem în vedere Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA) ori versiunea americană Legea de încetare a pirateriei online (SOPA). Cu toate că denumirile par cît se poate de inocente şi pretinde combaterea pirateriei on-line, protejarea drepturilor de autor şi a proprietăţii intelectuale, ACTA a stîrnit, mai ales în Europa, un val de nemulţumirifără fără precedent, fiindcă în consecinţă va limita libertatea Internetului. În esenţa, ACTA îşi doreşte să instituţionalizeze sancţiuni împotriva fluxul liber de informaţii prin un control mai rigid răspindirii de conţinut începînd de la descărcare unui simplu mp3 pîna la închiderea site-urilor de tip blog şi reţele sociale. Însăşi Acordul a fost semnat de 30 de state, inclusiv de 22 state membre UE, însă încă nu a fost ratificat de nici una.[2] Hackeri din cadrul grupului Anonymous sunt cei care s-au autosesizat cel mai mult şi s-au remarcat prin blocarea a numeroare site-uri guvernamentale din SUA şi din Europa, a organizaţii influente precum NATO şi agenţia Stratfor, furînd mii de adrese de e-mail şi parole, demonstrînd astfel nesupunere şi supremaţie în lumea virtuală[3].Totodată Anonymous transmite mesaje constante prin înregistrări video prin care susţine diferite proteste, precum cele din Romania, prin care evidenţiază importanţa libertăţii de exprimare necenzurate.

Considerăm că la nivel geopolitic globalizarea şi Internetul afecteză în mod diferit societatea civilă şi procesele social –politice. Interdependeţa şi schimbul de informaţii depinde de regimului politic ce permite accesul populaţiei la noile tehnologii informaţionale în măsura în care libertate de a circula pe Internet nu le afectează puterea de decizie în stat.Factorul cultural şi religios la fel este important în condiţiile cînd globalizare poate fi negată, chiar abordată ca o ameninţare asupa societăţii în ansambu. Este vorba despre conservatimul şi fundamentalismul religios, mai ales din ţările Asie, care consideră Internetul un privilegiu la care nu se pot avea acces în formă liberă ca în ţările occidentală. Cu toate acestea, după cum relatează blogul de tehnologie Pingdom, rata de penetrare a internetului la nivel mondial este de circa 33%, cu 630.000 de utilizatori în fiecare zi. Din punct de vedere geografic, Asia şi Europa au cei mai mulţi utilizatori de Internet - 1 mlrd şi respectiv 500.000 milioane[4].Astfel setea de informaţie nu are indici în scădere, iar portalurile de cautare, de tip google, au o populariatate în creştere indiferent de zona geografică a utilizatorului.

P.S. Cel puţin în Romania, ca să nu ne ducem departe, au exista zeci de proteste anti ACTA, fapt ce demonstrează că lumea este conectată la evenimentele internaţioanale şi societatea civilă ia atitudine impotriva cenzurii. La noi nici vorbă de aşa ceva. La noi lumea se mişcă doar dacă este atuncată piatra în grădina proprie ( vezi cazul închiderii Torrents.md)Interesant ce o să se întîmple mîine, poimîne dacă o să se închidă rapidshare.com şi nu o să pot descărca un amărît de mp3 ? Site-ul megaupload deja este închis iar fondatorul acesteia Kim Dotcom îşi aşteaptă sentinţa.

[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/WikiLeaks

[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_comercial_de_combatere_a_contrafacerii

[3] http://www.publika.md/nato-atacat-de-hackerii-de-la-anonymous_649301.html

[4] http://royal.pingdom.com/2012/02/16/almost-8-new-internet-users-added-worldwide-every-second-infographic/