Internetul se schimbă la faţă ?

E de bine sau e de rău ?

Odată inventat, Internetul, a devenit un proces de autoorganizare la scară globală. Dezvoltarea Internetului a depins evident de tehnologie, dar în egală măsură de factori sociali care s-au îmbinat cu factorii tehnologici pentru ca Internetul să ajungă ceea ce a devenit astăzi. Odată instaurat în fibrele societăţii, Internetul a produs şi produce consecinţe noi pentru societate. Cel mai important dintre acestea este procesul de globalizare.

Este normal să gândim că şi globalizarea, ca efect al Internetului să ia forma la care să participe toţi participanţii la globalizare. Fără îndoială Internetul a devenit o invenţie socială doarece el se-a înscris în mod firesc şi ca un instrument social mai ales prin intermediul reţelelor de socializare de tip Facebook ori Twiter. Cuvintele ,,e-mail’’,,share’’ ,,like’’ ,,chat’’, dar mai ales ,,download’’ şi ,,upload’’ au ajuns poate cele mai populare printre utilizatorii de Internet din toată lumea şi de cele mai multe ori nu necesită nici o traducere. Suntem martorii la dezvolatare unei lumi virtuale fără precedent care are un limbaj proriu, comun acceptat şi cît se poate de simplu.

Ba chiar mai mult cetăţenii simplu realizează că Intertetul nu mai este doar o sursă de informare ori divertisment ci şi o modalitate eficentă de a-şi cere drepturi fundamentale precum cel la libera exprimare de la o guvernare autoritară. Una din ultimele analize Stratfor arată că rolul reţelelor sociale mai ales Facebook sau Twitter au impulsionat incontestabil mişcarile de nesupunere sau în revoluţii precum protestele din Egipt şi Tunisia, "Revoluţia Verde" din Iran din 2009, dar şi "Revolutia Twitter" din Republica Moldova. Potrivit analizei realizate de Marko Papic si Sean Noonan, media sociale nu sunt instrumente costuri excesive dar permit grupurilor revoluţionare să motiveze puternic masele, ca în timp real să coboare în stradă pentru a protesta. Cu toate acestea, Internetul nu e factorul determinant în succesul unei protest ori a unei revoluţii. De exemplu, potrivit estimărilor Stratfor din 2009, doar 15,4% din populaţia Egiptului are acces la Internet, şi este greu de crezut că anume segmetul de utilizatori erau clasa muncitorilor şi ţăranilor de care are nevoie orice manifestaţie împotriva guvernului. Prin urmare aripa tînără a societăţii a fost instigatorii protestelor care cu siguranţă pot fi consideraţi nişte eroi moderni ale căror mijloce nu sunt armele ci mouse-ul şi tastatura. E greu de crezut că aceste exemple să nu inspire utilizatori din alte ţări fără libertatea de exprimare şi să nu îngrijoreze regimurile dictatoriale şi autoritare.

Realizăm că tot mai mulţi useri conştientizează faptul că prin răspîndirea zilnică a diferit conţinut fie personal fie media, prin reţelele de socializare ori prin căsuţa poştală, contribuie la schimbări sociale şi la formarea unei noi cultură de comunicare, care se bazează prin mai puţin contact tet a tet şi prin mai mult contact în spaţiul virtual. Prin urmare, există o interdependenţă tot mai mare la nivel de societate, ceea ce a dat naştere la conceptul de societatea informaţională. Legătura dintre globalizare şi societatea informaţională îndreptăţeşte afirmaţia că globalizarea este o consecinţă firească a societăţii informaţionale, întrucât aceasta se dovedeşte a fi un proces care nu mai poate fi oprit, globalizarea este şi ea un proces inevitabil.

Dacă acum cîţiva ani corporaţiile transnaţionale precum Mcdonalds şi Coca-Cola era simbolurile de necontestat ale globalizării acum Internetul este în afara oricărei concurenţe. Acum fasst-food-ul şi băururile răcoritoare cu filiale în lumea întreagă investesc sume enorme pentru publicitate şi caută în continuu spaţiu comercial pe Internet şi strategii de marketing în dependenţă de specificul cultural şi preferinţele consumatorului. Deţinerea unui site nu mai demult o opţiune şi imaginea pe Internet este strict monitorizată deorece atîta timp cît la căutare pe google apar zeci de pagini cu conţinut bine structurat şi critici pozitive cu atît produsul se va vinde mai bine.

Internetul deja este un formator foarte puternic de opinii. Spre exemplu bloggerii reuşesc prin postări zilnice şi foarte diversificate, cu un conţinut scurt dar consistent, să influenţeze o mai mult decît un trust media cu zeci ori sute de angajaţi. Prin urmare, acei tineri care erau consideraţi acum cîţiva ani nişte amatori, sunt acum nevoieţi să fie luaţi în serios ca nişte adeversari redutabili care sunt în continuă expansiune. Anume faptul că informaţia de interes comun, dar nu numai, este gratuită a făcut reţeau Internet atît de atractivă. Stocarea informaţiei personale pe servere care garantează confidenţialitate şi siguranţă a fost şi acesta un factor pe care nu îl putem ignora.

În realitate nici o instituţie, nici un organism nu poate pretinde a reprezenta autoritatea Internetului, cu atît mai mult dominarea şi controlul acestuia. Aceasta însă nu înseamnă că Internetul este cuprins de haos şi informaţia, conţinut de diferit tip este stocat şi răspîndit dezordonat. Sistemele de securitate au datoria de a proteja datale şi conţinutul şi de a restricţiona informaţia care nu este de interes comun. Cu toate acestea, cazul WikiLeaks, care a reuşit să provoace mari controverse la nivel internaţional, prin scurgerile de informații a documente confidenţiale din surse anonime, a demostrat că nici Internetul nu mai pare a fi un spaţiu suta la suta sigur[1]. Prin WikiLeaks, Julian Assange a convins că luptele sec XXI se vor duce pentru controlul informaţiei deoarece se pare a fi că anume posesia datelor şi dirijarea eficientă acestora aduce mai multa influenţă ca niciodată.

Ameninţarea ACTA ? Aşa şi - cine sunt şi ce mai vor...

Chiar dacă Internetul a ajuns să reprezintă esenţa a ceea ce înseamnă globalizare, adică o mare mare interdependenţă şi răspindirea anumitor valorilor, la nivel guvernamental s-au luat deja decizii de interdicţie a libertăţii pe Internet deorece liderii mondiali simt asupra lor un şir de ameninţări şi riscuri. Avem în vedere Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA) ori versiunea americană Legea de încetare a pirateriei online (SOPA). Cu toate că denumirile par cît se poate de inocente şi pretinde combaterea pirateriei on-line, protejarea drepturilor de autor şi a proprietăţii intelectuale, ACTA a stîrnit, mai ales în Europa, un val de nemulţumirifără fără precedent, fiindcă în consecinţă va limita libertatea Internetului. În esenţa, ACTA îşi doreşte să instituţionalizeze sancţiuni împotriva fluxul liber de informaţii prin un control mai rigid răspindirii de conţinut începînd de la descărcare unui simplu mp3 pîna la închiderea site-urilor de tip blog şi reţele sociale. Însăşi Acordul a fost semnat de 30 de state, inclusiv de 22 state membre UE, însă încă nu a fost ratificat de nici una.[2] Hackeri din cadrul grupului Anonymous sunt cei care s-au autosesizat cel mai mult şi s-au remarcat prin blocarea a numeroare site-uri guvernamentale din SUA şi din Europa, a organizaţii influente precum NATO şi agenţia Stratfor, furînd mii de adrese de e-mail şi parole, demonstrînd astfel nesupunere şi supremaţie în lumea virtuală[3].Totodată Anonymous transmite mesaje constante prin înregistrări video prin care susţine diferite proteste, precum cele din Romania, prin care evidenţiază importanţa libertăţii de exprimare necenzurate.

Considerăm că la nivel geopolitic globalizarea şi Internetul afecteză în mod diferit societatea civilă şi procesele social –politice. Interdependeţa şi schimbul de informaţii depinde de regimului politic ce permite accesul populaţiei la noile tehnologii informaţionale în măsura în care libertate de a circula pe Internet nu le afectează puterea de decizie în stat.Factorul cultural şi religios la fel este important în condiţiile cînd globalizare poate fi negată, chiar abordată ca o ameninţare asupa societăţii în ansambu. Este vorba despre conservatimul şi fundamentalismul religios, mai ales din ţările Asie, care consideră Internetul un privilegiu la care nu se pot avea acces în formă liberă ca în ţările occidentală. Cu toate acestea, după cum relatează blogul de tehnologie Pingdom, rata de penetrare a internetului la nivel mondial este de circa 33%, cu 630.000 de utilizatori în fiecare zi. Din punct de vedere geografic, Asia şi Europa au cei mai mulţi utilizatori de Internet - 1 mlrd şi respectiv 500.000 milioane[4].Astfel setea de informaţie nu are indici în scădere, iar portalurile de cautare, de tip google, au o populariatate în creştere indiferent de zona geografică a utilizatorului.

P.S. Cel puţin în Romania, ca să nu ne ducem departe, au exista zeci de proteste anti ACTA, fapt ce demonstrează că lumea este conectată la evenimentele internaţioanale şi societatea civilă ia atitudine impotriva cenzurii. La noi nici vorbă de aşa ceva. La noi lumea se mişcă doar dacă este atuncată piatra în grădina proprie ( vezi cazul închiderii Torrents.md)Interesant ce o să se întîmple mîine, poimîne dacă o să se închidă rapidshare.com şi nu o să pot descărca un amărît de mp3 ? Site-ul megaupload deja este închis iar fondatorul acesteia Kim Dotcom îşi aşteaptă sentinţa.

[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/WikiLeaks

[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_comercial_de_combatere_a_contrafacerii

[3] http://www.publika.md/nato-atacat-de-hackerii-de-la-anonymous_649301.html

[4] http://royal.pingdom.com/2012/02/16/almost-8-new-internet-users-added-worldwide-every-second-infographic/