Explorarea Transilvanie, ţara lui Dracula - sau primul articol ,,la comandă''.

În unul din postările anterioare am făcut publicitate la o excursie prin locurile pitoreşti din Transilvania.Respectiva excursie a avut loc şi un coleg de facultate, Nicu, cel mai fidel şi permanent cititor al blogului meu, s-a aşteptat să postez impresiiile din acesta minunată călătorie. Deci, cum s-ar spune, scriu un articol ,,la comandă'' despre 3 zile petrecute în România ,,pe urmele lui Dracula''.

În ziua plecării am simţit o satisfacţie imensă că părăsesc acel Chişinău canicular, plin de praf şi monotonie.Plec la munte.Consideram că merit din plin această vacanţă, în primul rînd pentru că mi-am planificat-o independent, un motiv demn de mîndrie.Totuşi mocnea în mine şi un gram de nervozitate.Mă tot învîrtem ce să mai iau cu mine şi dimpotrivă ce să nu iau.Plecarea era la ora 23:00 şi în timpul zile am verificat de vreo 10 ori genta.Dar eram calm în sinea mea, ceea ce eram să uit era să fie de prisos.

Nu s-a lăsat fără un mic scandal în sînul familie.Tata m-a asiguta că îmi ia nişte salam şi caşcaval pentru nişte sandvişuri pentru drum.L-am rugat frumos că acestea sunt deajuns, nu mai e nevoie de altceva, ştiindu-i maniera de a lua cu el multă mîncare cînd pleacă pe litoral.Plus frica aproape maniacală că nu o să găsesc ce să mănînc departe de casă ia băgat în cap că am nevoie de provizii serioase.Temerile mele nu au fost zadarnice.Cu 2 ore înainte de plecare, tata a ajuns acasă cu salam feliat sigilat în peliculă,pîine multă, pate de Praga,un pachet de suc şi nu în ultimul rînd un băţ de salam afumat, insistînd să le iau pe toate cu mine.I-am explicat că nu am nevoie de atîta, cînd mai reuşes să gust bucătărie românească ?
Obosit după o zi de muncă, acesta a rămas ofensat că nu accept produsele, şi mi-a răspuns că nu am decît să crăp de foame.Păcat, că şi eu pot să mă supăr, nu m-am înfuriat pe el însă căci eram în situaţia pur şi simplu de a nu-mi permite luxul.Tata trebuia să mă ducă pînă la locul plecării.Aritmetica e simplă.Plus cerul a lăsat de înţeles că se adună furtuna,descărcări electrice puteau fi consemnate la depărtare.Parcă asta îmi mai lipsea, dar la ora cînd am părăsit oraşul pe cer se vedeu doar cîţiva nori inofensivi.

Pur şi simplu mi-am luat de mîncare cît am considerat necasar, după 30 de minute ne-am calmat cu toţii, la timpul stabilit am mers cu maşina la locul de plecare, pe drum mi-a mai dat bani de buzunar şi totul a fost ok.Aşa e tata, cînd e obosit şi îi e foame cade uşor la supărare.

Şi iată a venit momentul să plecam la drum.Mijlocul de transport: un mini van de 7 locuri.Timpul aproximativ de plecare 7 ore.Şoferul, care a fost şi ghidul şi şeful agenţiei turistice, a promis că vom fi la Braşov, cel mai devreme, la 6 diminiaţă.

Parteneri de excursie,de fapt partenere, 5 fete, în fapt 2 doamne cu verighete, şi 3 domnişoare.Fain ce să zic.

Şi mai fain la frontieră, toţi posesori de vize de serviciu ori paşapoarte româneşti, ca în cazul meu, am trecut în spaţiu românesc în 20 de minute fiindcă nu era absolut nici o coadă la vamă.Noroc fantastic pe noi !

Am făcut mai multe opriri în cursul nopţii pe la nişte benzinării unde am putut să ne folosim de toalete şi să ne dezmorţim picioarele.Asta în legătură cu alte experienţe cînd la cursele cu autobuzul omu nu are de ales decît tufişurile pentru nevoile fiziologice.După aia am luat să mănînc cîteva sandvişuri, de la care s-a făcut atîta gălăgie.

În jurul orei, 6 dimineaţă am ajuns în judeţul Braşov.Mai aveam de mers încă vreo 20 de minute pînă în oraşul Braşov.Între timp ce şoferul trăgea un pui de somn, noi am coborît jos să mirosim puţin dintr-un răsărit comunitar.

Eram într-o parcare la o staţie de petrol.Am intrat puţin în marketul de alături.Brusc am observat o grămadă de brand-uri care nu se găsesc la noi prin magazine cea ce m-a convins încă o dată că produsele româneşti nu au loc pe rafturile şi poliţele din Moldova.M-a interesat în mod special preţuriele şi gama variată la bere.Timişoreana, Ciuc, Ursus şi altele multe mă ispiteau din frigidere.Dar atunci la 6 dimineaţa era prea devereme pentru o doză.

După vreo juma de oră am pornit mai departe şi ..... restul este pentru mîine.
Consideră că a fost un preludiu pentru aventura ce va urma.

Stai aproape şi nu schimba canalul.